SICOMSUV

Rezultate

V1. PROCEDURA DE EVALUARE A IMPACTULUI POLUANTULUI SONOR ASUPRA OMULUI BAZATĂ PE MULŢIMI FUZZY

Etapele care trebuie parcurse pentru desfăşurarea procesului decizional bazat pe mulţimi fuzzy vor fi descrise în cele ce urmează.

1. Stabilirea mărimilor de intrare (criteriilor) în raport cu care se va face determinarea Indicatorului de Impact (II). Mărimile de intrare în raport cu care se face determinarea Indicatorului de Impact sunt: Intensitatea Traficului (IT) şi Densitatea Populaţiei (DP). Acestea formează mulţimea criteriilor de evaluare:

2. Definirea domeniului de valori pentru fiecare criteriu de evaluare

3. Definirea variabilei lingvistice asociate fiecărei mărimi de intrare

4. Stabilirea gradelor lingvistice asociate fiecărei variabile lingvistice

5. Definirea mărimii de ieşire din procesul decizional

6. Stabilirea domeniului de valori al mărimii de ieşire

7. Definirea variabilei lingvistice corespunzătoare mărimii de ieşire

8. Stabilirea gradelor lingvistice asociate fiecărei variabile lingvistice corespunzătoare mărimii de ieşire

9. Stabilirea metodei de conectare a diverselor valori ale funcţiilor de apartenenţă. Maşina de inferenţă

10. Stabilirea metodei de defuzzyficare

Sistemul de evaluare bazat pe mulţimi fuzzy, implementat în Toolbox Fuzzy Logic din mediul de programare Matlab, este cel prezentat în figura 1.

Figura 1. Sistemul de evaluare bazat pe mulţimi fuzzy

Studiu de caz

Pentru evaluarea propriu-zisă a indicatorului de impact s-au identificat zece puncte de pe raza Municipiului Oradea, în care intensitatea traficului a fost determinată prin numărarea autovehiculelor pe durata unei zile. Aceste puncte au fost selectate dintre cele mai aglomerate.

Tabelul 1. Zone de interes di municipiul Oradea

PUNCT	NUMELE STRĂZII	IT	DP
1	Dacia	4236	900
2	Pod Continental	3912	800
3	Calea Aradului	3100	850
4	Decebal	2928	950
5	Nufărului	2863	900
6	Cantemir Dimitrie	2586	850
7	Pod Decebal	2378	700
8	B-dul Ştefan Cel Mare	2252	800
9	Clujului	2132	500
10	1 Decembrie	1664	450

Aplicând sistemul de evaluare pentru cele zece seturi de intrări se obţin valorile Indicatorului de Impact corespunzătoare punctelor alese:

II = {0,9173; 0,9135; 0,8179; 0,7974; 0,7885; 0,7630; 0,6920; 0,7500; 0,500; 0,4279}

Se poate spune că în zonele urbane cu trafic intens şi densitate mare de populaţie Indicatorul de Impact are cele mai mari valori.

V2. EVALUAREA GRADULUI DE ATENUARE A ZGOMOTULUI ÎN CAZUL A DIFERITE TIPURI DE OBSTACOLE

Protecţia la zgomot este stipulată ca cerinţă (exigenţă) esenţială în Directiva Consiliului Europei nr. 89/106/CEE şi Documentele Interpretative aprobate la 30 noiembrie 1993 şi este definită după cum urmează:

"Construcţia trebuie proiectată şi executată astfel încât zgomotul perceput de utilizatori sau persoanele aflate în apropiere să fie menţinut la un nivel care să nu afecteze sănătatea acestora şi să le permită să doarmă, să se odihnească şi să lucreze în condiţii satisfăcătoare"

Cerinţa presupune, deci, crearea unor condiţii de confort care pot fi completate cu asigurarea intimităţii în sensul non-inteligibilităţii vorbirii între locuinţe, camere de hotel sau similare. Prezentul normativ respectă prevederile documentelor menţionate mai sus.

Protecţia la zgomot este în acelaşi timp CERINŢĂ DE CALITATE (F) în construcţii în contextul Legii nr. 10/1995. În acest sens constituie normă cu caracter general, care detaliază indicii şi condiţiile tehnice specifice ale cerinţei, precum şi măsurile necesare pentru respectarea acesteia.

Experimentările care au fost întreprinse au avut drept obiectiv evaluarea gradului de atenuare a zgomotului în cazul a diferite tipuri de obstacole (ziduri).

Experimentele au fost efectuate pentru tipurile de ziduri din tabelul 2.

Tabelul 2. Tipuri de ziduri

Legenda:
	CMP= Caramida MicroPoros
	CMP_IL= Caramida MicroPoros + Izolatie Lisa
	CMP_IS= Caramida MicroPoros + Izolatie cu Stropi
	CP= Caramida Plina
	CP_IL= Caramida Plina + Izolatie Lisa
	CP_IS= Caramida Plina + Izolatie cu Stropi
	FO= Fara Obstacol

Cu ajutorul unui modul program realizat în mediul de programare Matlab s-au generat sunete de diferite frecvenţe. Într-o primă fază, s-au elaborat, în mediul de programare Matlab, modulele program necesare prelucrării semnalelor.

Prin intermediul unor difuzoare (sursa zgomotului) acestea au fost orientate spre obstacol (zid). De cealaltă parte a zidului, zgomotul a fost receptat prin intermediul sonometrului CENTER 322 Sound Lever Meter, acesta înregistrând amplitudinea semnalului sonor. Cu ajutorul unui microfon, semnalele au fost achiziţionate şi apoi prelucrate.

Figura 2. Reglarea şi calibrarea echipamentelor

Figura 3. Cadrul experimental

Din prelucrarea semnalului măsurat iniţial au rezultat următorii parametri, care au fost consideraţi a fi utili în studiul propagării şi absorbţiei, şi anume:

1. Ecartul semnalului iniţial, ca diferenţă între valoarea maximă şi valoarea minimă a elongaţiei semnalului;

2. Valoarea medie a semnalului iniţial considerată în aprecierea offset-ului semnalului măsurat;

3. Valoarea maximă a spectrului semnalului considerată pentru analiza conservării frecvenţei de referinţă a semnalului iniţial în raport cu fondul de zgomot;

4. Ecartul semnalului filtrat, „fără zgomot” de fond pentru evidenţierea intensităţii de propagare a semnalului sonor generat;

5. Valoarea medie a semnalului „fără zgomot” de fond pentru stabilirea offsetului semnalului;

6. Valoarea maximă de spectru a semnalului „fără zgomot” pentru stabilirea conservării în semnalul filtrat;

7. Ecartul semnalului filtrat „trece- bandă” (de ex. 256  2 Hz) pentru aprecierea absorbţiei pe o anumită frecvenţă de referinţă;

8. Valoarea medie a semnalului filtrat „trece- bandă” pentru aprecierea offset-ului semnalului de referinţă;

9. Valoarea maximă de spectru a semnalului filtrat „trece- bandă” pentru aprecierea conservării valorii frecvenţei semnalului de referinţă la absorbţie.

La propagarea fără obstacol (în aer liber liniştit) a semnalului generat cu o anumită frecvenţă şi o anumită amplitudine decibelică se observă o tendinţă de atenuare cu o oarecare creştere a ecartului smnalului pentru frecvenţe mici de 64, 128, 256, 512 Hz, pentru ca apoi să se înregistreze o scădere la frecvenţa de 1024 Hz, mai penetrantă, şi o directă proporţionalitate între amplitudinea decibelică cu o tendinţă de creştere bruscă la cca 74,5 dB.

Din diagrama prezentată în figura 5 se observă o tendinţă de creştere a ecartului semnalului măsurat, deci o transmisie mai accentuată decât absorbţia pentru situaţia obstacolului zid de cărămidă micropor neizolată, la frecvenţe ale semnalului generat de 64, 128, 256 Hz şi amplitudini de 74,5...75 dB. Ulterior, la frecvenţe mai mari de ordinul 1024, 2048 Hz, chiar dacă semnalul este generat cu amplitudini decibelice de ordinul 80...90 dB se observă o absorbţie accentuată în aceeaşi situaţie descrisă.

În cazul obstacolului zid de cărămidă micropor cu izolaţie lisă comparativ cu cel neizolat se observă chiar o scădere a absorbţiei la zidul de cărămidă cu izolaţie cu stropi mai ales la frecvenţe de 512, 1024, 2048 Hz ale semnalului generat chiar cu amplitudini decibelice medii.

Figura 4. Ecartul semnalului (filtrat, fără zgomot) în patru situaţii comparative (vezi legenda) pentru diferite frecvenţe şi amplitudini de generare

V3. REALIZAREA UNUI PROIECT DE TIP HARTĂ DE ZGOMOT PENTRU ZONA CARTIER EUROPA

Directiva 2002/49/EC este transpusă în legislaţia românească prin HG 321/14.042005 de evaluare şi administrare a zgomotului în mediu este în vigoare şi prevede:

1. Crearea de hărţi acustice la fiecare 5 ani.

2. Conform Directivei (HG 321/14.04.2005) mai sus amintite, toate aglomerările urbane cu mai mult de 250.000 locuitori, drumurile naţionale importante, precum şi magistralele de cale ferată şi aeroporturile mari vor trebui să aibă întocmite, începând cu anul 2006, hărţi de zgomot, care să oglindească situaţia zgomotului urban. Pe baza acestora urmează să se întocmescă planuri de acţiune pentru controlul şi reducerea zgomotului urban, pentru minimizarea efectelor lui asupra populaţiei.

3. Datele de aplicare ale cerinţelor din Hotărârea de Guvern 321/2005

30 aprilie 2007- Hărţi acustice pentru zonele mari:

- aglomerări > 250.000 locuitori;

- şosele > 6.000.000 vehicule/an;

- căi ferate > 60.000 trenuri/an;

- aeroporturile mari.

Iunie 2008: Planuri de acţiune pentru zonele mari;

Iunie 2012: Hărţi acustice pentru toate zonele (Repetate la fiecare 5 ani);

Iunie 2013: Planuri de acţiune pentru toate zonele.

Municipiul Oradea se numără printre aglomerările urbane importante din România. În consecinţă este necesar ca factorii de decizie să treacă la aplicarea legislaţiei în vigoare.

Utilizând programul SoundPLAN s-a realizat harta de zgomot pentru zona Cartier Europa din Municipiul Oradea.

În figura 5 este prezentată repartiţia nivelului de zgomot mediu (zi-seara-noapte) L_den, pentru zona cartier Europa.

Valorile măsurărilor făcute în punctele vecinătatea drumului şi vecinătatea casei în diferite momente ale zilei sunt foarte apropiate de valorile care corespund hărţii de zgomot.

Figura 5. Harta zonei- infrastructura şi nivelul zgomotului

Mariana Arghir, Viorel Ispas, Florina Crăciun, Ioan Stoian, Florin Blaga, Cristina Borzan, Gheorghe Deliu

MONITORIZAREA ZGOMOTULUI TRAFICULUI RUTIER

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

2008ISBN:978-973-30-2314-2, pg. 644